Festivalul Internaţional de Folclor „Muzici şi Tradiţii în Cişmigiu”, ediţia a VIII-a
20 – 22 iunie 2014
În perioada 20 – 22 iunie 2014, CREART – Centrul de Creaţie, Artă şi Tradiţie a organizat, în Parcul Cişmigiu, a VIII- a ediţie a Festivalului Internaţional de Folclor „Muzici şi Tradiţii în Cişmigiu”.
Deschiderea festivalului a avut loc vineri 20 iunie, orele 15:00, printr-o paradă a costumelor populare româneşti şi internaţionale unde au participat aproximativ 450 de artişti: ansambluri naţionale şi internaţionale, fanfare, ansambluri ale minorităţilor şi comunităţilor naţionale. Această paradă a avut următorul traseu: Ateneul Român – Calea Victoriei – Cercul Militar – B-dul Regina Elisabeta – Parcul Cişmigiu.
Festivalul Internaţional de Folclor este cel mai mare festival din zona de sud-est a României, acest lucru fiind dovedit prin succesul acestei ediţii, când a fost înregistrat un număr de aproximativ 27.000 de spectatori şi peste 1.402 de artişti pe scenă. Festivalul aduce an de an tradiţia autentică în mediul urban prin muzică, dans şi artă populară.
Evenimentul a reunit spectacole de folclor tradiţional, târg de meşteşugari ce a inclus, pe lângă produsele tradiţionale româneşti şi demonstraţii ale meşterilor populari, o zonă dedicată spectacolelor de folclor reinterpretat, ateliere de creaţie, teatru pentru copii, o zonă gastronomică, precum şi plimbări cu trăsuri şi ponei. Timp de trei zile, festivalul s-a desfăşurat pe cele trei scene amplasate în cel mai vechi parc din Bucureşti, astfel:
– Programul de la Scena Mare a fost împărţit după zone geografice: vineri au urcat pe scenă ansambluri folclorice profesioniste şi solişti de muzică populară renumiţi din Dobrogea, Crişana şi Muntenia, sâmbătă a fost rândul celor din Oltenia, Moldova şi Maramureş, iar duminică a fost celebrat cântecul şi jocul din Banat, Transilvania şi Bucovina.
– Ansamblurile străine invitate în 2014, sunt reprezentative pentru folclorul din Republica Moldova, Ansamblul „Joc”, Dorkovo Bulgaria, Ansamblul „Ovcharska Pesen”, Serbia, Ansamblul „Nikola Tesla” şi Letonia – Folk Dance Group „Erla”;
– De asemenea, cea de-a doua scenă a Festivalului a fost dedicată cântecelor şi jocurilor interpretate de copii şi tot aici a fost lansat şi albumul Orchestrei Valahia;
– Cel de-al treilea spaţiu destinat Festivalului – Fân Zone. Într-o zonă rustică, publicul a stat pe iarbă, printre căpiţe de fân şi a putut asculta fragmente de folclor autentic reinterpretat de DJ şi trupe cunoscute. Copiii şi tinerii au fost invitaţi la ateliere de creaţie, unde au învaţat meşteşuguri tradiţionale: ţesut, cusut, pictură, sculptură şi modelaj. Pe scena Fân Zone, în prima parte a zilei cei mici au putut urmări piese de teatru puse în scenă de actorii teatrului Ion Creangă şi au putut participa la cursuri de dans, susţinute de instructorii de la ConSabor. Astfel, cei mici şi nu numai, au învaţat să danseze pe ritmuri de merengue şi bachata. Seara, pe scena de la Fân Zone au urcat artişti precum Maria Radu and Band, Nightlosers, Hara, Adrian Nour şi Trio Zamfirescu, Cobzality, Mara & Kult Studio, Alina Manole & Band, Dj Gojira, Georgiana Mănăilă & Misteria Carpatica, Cornelia Tihon & Band, Liverpool – A Tribute to The Beatles, Aylin and The Lucky Charms, Classic Beat Orchestra şi mulţi alţii.
Celebrând Ziua Internaţională a Iei, Festivalul Internaţional de Folclor i-a invitat pe toţi vizitatorii să adopte o ţinută de inspiraţie folclorică, pe care fotografii oficiali ai evenimentului au surprins-o şi distribuit-o pe pagina de Facebook a manifestaţiei sub hashtag-ul #sepoartaromaneste.
Accesul la Festivalul Internaţional de Folclor „Muzici şi Tradiţii în Cişmigiu” a fost liber.
Secţiunea de gastronomie a fost reprezentativă prin produsele culinare tradiţionale româneşti, oferind publicului cele mai savuroase bucate. În cadrul târgului, meşteşugarii veniţi din toate colţurile ţării au reconstituit tradiţiile vechi de artă ţărănească prin produsele şi obiectele de artizanat: ceramică, ceramică veche, sculptură în lemn, articole din piele, costume populare, covoare, ţesături, împletituri din fibre vegetale, icoane, instrumente muzicale, sculptură os, bijuterii, gablonţuri din ceramică, jucării, articole din sticlă, miere, palincă, prăjituri, produse din carne, kurtos, dulciuri, produse italieneşti, turtă dulce.
Prin cântec, dans şi reprezentaţii de artă populară, festivalul promovează frumuseţea, unicitate fiecărei naţiuni în contextul globalizării şi al păstrării identităţii socio-culturale. Schimburile culturale şi de idei contribuie din plin la cunoaşterea umană, la întărirea prieteniei şi îmbogăţirea orizontului spirtual al participanţilor.